www.colapisci.itL'uomo che diventa pesce per necessità o per sceltaI ricordi di Cola: Fatti leggendari


Mata e Grifùni

 

 

Matùzza era ‘na fìgghia

divòta e rispittùsa,

di nòbbili famìgghia

putenti e ginirùsa.

 

Dû metri di figghiòla,

dû metri î cannilèra,

cugghìa la curniòla

‘llungànnu la branchèra.

 

Grifùni ‘u Saracìnu

scinnènnu pi ‘dda costa,

‘a vitti ‘nto giaddìnu

e si muntàu la testa.

 

- Quantu sî bedda Mata!

Ti vògghiu maritàri;

‘dd’ucchiùzzi di ‘na fata

sû fatti pi ‘ncantàri-.

 

Ma ‘ddu giganti era

conquistatùri stottu,

la societàti intèra

si lu ‘nzunnàva mottu.

 

- O canci la tô sorti

o ccà non hai spiranza,

pi fàrimi la corti

ti manca la climenza-.

 

‘U Saracìnu indòmitu

addivintàu cchiù niru,

arrèti di ‘ddu mònitu

pigghiàu un gran rispìru,

 

ci dissi: - Abbàda Mata

di non stiràri ‘u spagu,

sinnò ‘nta ‘sta cuntràta

di sangu fazzu un lagu-.

 

Ma ‘u spagu si rumpìu

picchì cuntrariàta

Mata si nni trasìu

e û bannunàu ‘nta strata.

 

Chiddu si la pigghiàu

p’offìsa a la pussànza,

e ‘a genti assicutàu

cu ogni priputenza.

 

Tirrùri p’i piccìtti

dulùri p’i cchiù ranni,

e ‘u ciàuru d’a motti

rignàva a tutti ‘i banni.

 

Intantu cu ‘dda Mata

si misi a camurrìa,

e ogni  matinàta

passànnu pi ‘dda via:

 

- O Mata ch’a’mu a fari?-

vuciànnu ci dicìa

- Í ‘mmazzu a tutti pari

si non mi pigghi a mia-.

 

Mata ch’avìa ristàtu

‘nto cori camuliàta,

p’u Saracìnu amàtu

prigàva ‘a ‘Mmaculàta:

 

- Ti pregu Madunnùzza

dacci lu sentimentu,

faccìllu a ‘sta Matùzza

‘sta gràzia, ‘stu purtentu-.

 

C’u sapi quali Diu

si vosi scomodàri,

ma a chiddu ci passàu

‘a  vògghia di strafàri.

 

Addivintàu climenti

un omu tuttu cori,

e  Mata finalmenti

s’u vosi maritàri.

 

Ci fu ‘na festa ranni

d’u munti a la marìna,

e c’u passàri ill’anni

funnàrunu Missìna.

 

Iammàru tanti scoli,

giaddìni e palazzùni,

e àppiru figghiòli

‘dda Mata e ‘ddu Grifùni.

 

 

Walter  Ignazio Preitano

 

 

cannilèra: carro monumentale usato in processioni sacre; in dialetto viene usato con il significato di alto e longilineo.

curniòla: qualità di uva con gli acini a forma di corno. La sua produzione avviene in alti pergolati.

la branchèra: le branche; nella fattispecie le braccia.

stottu: storto, di pessimo carattere.

‘nzunnàva: sognava.

la tô sorti: il tuo modo di essere.

pussànza: la forza, il potere.

assicutàu: inseguì, perseguitò.

a camurrìa: insistente.

camuliàta: tarlata, intaccata.

funnàrunu: fondarono.

Iammàru: dettero vita, costruirono.

 

   

www.colapisci.it